Calare pe valul manifestatiei tinerilor din piata Victoriei, presedintele Iohannis a scos binoclul si si-a cautat puncte de ancorare ulterioare, pentru a-si mentine avantajele obtinute din suportul popular castigat temporar. Valul trebuia amplificat si se simtea nevoia unui obiectiv care sa scoata toata tara din case.
Referendumul
Tema pornita din strada, era perfecta. Vreti sau nu gratiere? Tema si teama erau usor de bagat in mintile cu judecata simplista. “Ies toti hotii, criminalii, violatorii, si politicienii penali din puscarii! Si va vor fura din nou, vor ucide, va vor viola fiicele si bunicile si va vor conduce in propriul lor interes.” Simplu dar de-odata complicat pentru Iohannis, pentru ca a primit o veste neplacuta. Ghinion, nu se poate. Cetatenii nu se pot pronunta pe tema asta, nu e constitutional. Pai si el ce face acum? Ca avea o treaba clara de facut. Cum mai face referendum? …Ei bine, ce daca nu se poate intrebarea aia. A ramas fixat in idee. A promis, trebuie sa faca un referendum, indiferent ca are rost sau nu, indiferent de costuri, ca doar nu plateste el. Un raspuns pozitiv la orice intrebare pusa de el, o asimileaza si o transfera pietei, ca o mare victorie impotriva PSD, a lui Dragnea personal. Nu conteaza pe ce tema, orice, ca doar nu o sa se faca de ras sa piarda batalia asta. Poate fi chiar o intrebare stupida, retorica, sau cu un posibil raspuns anarhic, de genul “vreti sa va conduca penalii sau statul de drept?“, referendum sa fie. Deci, ce alta intrebare sa puna? Sugestii pentru inca o intrebare?