The End

Dupa trei saptamani cu incarcatura emotionala intensa, in care am putut urmari din jumate-n juma’ de ora anuntul documentarii sfarsitului lumii in direct si in reluare la Antena3, atat in varianta mayasa cat si in cea biblica, sper ca neinfricata Carmen Avram s-a linistit sau s-a consolat sau cel putin a inceput sa lucreze la superbuncarul providential antisfarsit, care s-o protejeze inca vreo 6 luni pana cand va iesi dupa aer, mancare, benzina, un job sau vreun mascul impreuna cu care sa asigure perpetuarea speciei. Un job ii va trebui oricum in curand, pentru ca trustul nu iarta scaderea audientei si ma gandesc ca, daca cel putin jumatate dintre telespectatori sunt ca mine si digera greu anunturile apocaliptice in favoarea unor emisiuni mai relaxante duminica seara, promo-urile intense in loc sa-i creasca audienta, au avut exact efect invers. Oricat de tare m-a indignat campania asta idioata si oricat as fi vrut sa critic emisiunile in cunostinta de cauza, nu m-as fi apropiat de butonul telecomenzii sa caut Antena3 in momentele alea, nici daca ar fi fost singurul canal care mai emitea ceva pe Terra.

Poate ca vrea sa ne trasmita ceva duduia Avram si suntem noi prea incuiati sa descifram mesajul evenimentelor care dau navala peste noi, dar le tot auzeam de ceva vreme. Au avut altii grija sa ne anunte despre sfarsitul din 2000, cam cu vreo doua mii si ceva de ani inainte, apoi despre eroarea de calcul sau decriptare si amanarea pentru 2002, urmata de alinierea planetelor de prin 2003, de previziunile unui profet prin 2007, culminand cu intensa campanie mayasa din ultimii aproape doi ani. Iar daca mai are cineva curiozitati din astea si cauta pe Google, scenariile sunt atat de numeroase, variate si bogat argumentate, incat infarctul devine aproape o dorinta de craciun.  Cert e faptul ca peste 100 de ani vom fi morti cu totii… iar nepotii poate ne vor plange daca-si vor mai aminti de noi si daca nu vor fi prea ocupati sa se gandeasca la propriul lor sfarsit propovaduit de nepotii lui Carmen Avram. Probabil ca si atunci, ca si acum, metoda de inducere a blazarii in randul maselor, daca va mai fi ceva de furat, va functiona asa cum a functionat dintotdeauna. Ca sa aplanezi o revolta in urma unui abuz de proportii apocaliptice sau ca sa pregatesti unul, nu trebuie decat sa induci ideea sfarsitului iminent, a renuntarii la orice lupta sau impotrivire, ca fiind fara rost pentru ca, nu-i asa, daca oricum ne ducem pe copca, doar n-o sa luam banii cu noi.

In rest, teoria salvarii in adaposturi e de-a dreptul ridicola pentru oricine are un pic de dotare la mansarda. Daca intr-adevar s-ar intampla maine treaba asta si suprafata planetei ar fi maturata de cataclisme incompatibile cu viata, ce ar face cei care ies dupa 6 luni din adapost? Ce ar gasi?… presupunand ca ar putea sa iasa, ca nu ar fi acoperiti de pamant, de lava sau de apa? O atmosfera bantuita de gaze toxice, radioactive, nori de praf care au produs modificari majore climei care nu mai poate sustine viata. Ce ar gasi acesti zombi? Nimic viu. Fara apa ar mai rezista vreo 3 zile, fara mancare poate vreo saptamana. Pe urma? Scot repede sacii cu grau si se apuca de insamantari ca sa manance dupa alte 6 luni? …presupunand ca ar mai creste ceva. 

Celor pesimisti le transmit atat: luati-va un cearceaf pe voi si duceti-va tiptil catre cimitir sa apucati locuri in fata. Iar celor care fac emisiuni tv de genul celor mentionate, le reamintesc, presupunand ca au stiut vreodata, ca rolul lor nu este de a isteriza masele, in special daca e vorba despre un eveniment inevitabil, implacabil. 

 

Pacat. Imi placeau emisiunile de pana acum ale lui Carmen Avram si vreau sa sper ca a fost doar o serie comandata de cei care s-au instalat mai nou in studiourile Antenei3, noua clasa de ciocoi. Au si ei nevoie de 1000 de ani de pace sa fure in voie. Daca stau sa ma gandesc bine, chiar vine apocalipsa peste noi. Din 9 decembrie.