facebookmaniacii – studiu de caz(uri)

Dupa parerea mea, pentru 80% din “consumatorii” de net, facebook este intrumentul perfect de facut creierii muci. Este un carusel in care te arunci cu usurinta dar din care te desprinzi extrem de greu. Trecerea dintr-un nimic in altul e captivanta. Voyeurismul din noi ne impinge in mod absurd sa scormonim in vietile altora, la fel de neinteles ca si exhibitionismul celor care si le expun public.

Ma fascineaza dependentii de facebook care nici macar nu inteleg bine modul cum functioneaza. Dar incepand din 2012, de la campania presidentiala, fb a fost statuat ca mijloc principal de comunicare in Romania, avand ca argument suprem in mintea multora, forta pe care a dovedit-o in turul doi electoral. Zic in mintea multora, pentru ca este iluzorie o asemenea teorie, dovada graitoare fiind focul (de paie) aprins si propagat instantaneu in zilele @Colectiv, cand nu se poate afirma ca fb a avut vreun rol coagulant in desfasurarea evenimentelor stradale. La fel cum nu a avut nici inainte de “2012”. Lucrurile importante se controleaza din alte butoane.

Pentru 5% din utilizatori, fb este ceea ce se presupune ca ar trebui sa fie – un instrument de comunicare eficienta, rapida, concentrata pe grupuri tinta. Dar acestia sunt profesionistii, cei care stiu sa profite de ceilalti pentru a le transmite mesajul vizat. Ei cunosc subtilitatile fb, stapanesc cunostinte de sociologie si psihologia maselor dar si de marketing sau advertising. Consumatorii de rand sunt clasificati, catalogati si atacati pe toate fronturile, aproape pe nesimtite, deoarece fb, spre deosebire de orice alt mijloc publicitar, are o subtilitate de-a dreptul perversa de a distribui publicitatea, pentru ca o face fara sa deranjeze. Nu e ca intreruperea filmului in momentul culminant si nici ca bannerele care-ti sar in ochi tocmai cand vrei sa citesti un articol. Pe fb e chiar articolul. Pentru ca e permis si gratuit. Si pentru ca te face sa-l cauti, sa ti-l doresti pentru ineditul lui, pentru surpriza pe care o speri (zadarnic) in spatele unui titlu bombastic, incitant.

Alti 15% inteleg exact utilitatea fb, ii intuiesc corect mecanismele de functionare si il folosesc corespunzator, pentru completarea unei vieti sociale active, pentru mentinerea unor relatii la distanta si pentru promovarea unor interese personale, fie ele de afaceri sau alte instrumente detinute in spatiul virtual (websiteuri, bloguri, forumuri, etc.)

Restul de 80%, utilizatorii de rand, consumatorii, se impart si ei in cateva categorii principale:

  • Scormonitorii – care tocesc rotita de scroll a mouse-ului citind sute de nimicuri, vizionand zeci de tampenii, fara a scrie mai nimic pe propria pagina, neintelegand prea bine conceptul functional al fb. De cele mai multe ori se rezuma la dat like-uri si la distribuit tampenii care li se par senzationale;
  • Postacii nevrotici – cei care simt nevoia sa-si dea cu parerea chiar si cand nu au nicio parere, doar sa se bage in seama. De regula sunt agramati, inculti, dispusi sa jigneasca si sa contrazica orice, oricand, pe oricine, intr-o perpetua exersare a puterii din spatele monitorului, sub protectia virtualului. Posteaza poze agresive sau cu conotatie erotica, distribuie filmulete de scandal sau cu violenta si selfie-uri de prost gust;
  • Plictisitorii – se simt datori sa evidentieze chiar si evidenta, iti dau buna dimineata, buna ziua, buna seara, noapte buna, trimit invitatii foto la cafelute, buchetele de flori si feliute de tort pentru buna dispozitie cotidiana, distribuie toate sloganele care li se par lor pilde de intelepciune si in general tot felul de dulcegarii si nimicuri cuminti. Se tem sa opineze sau sa polemizeze, nu au nicio consistenta. Caracteristica lor principala este platitudinea. Sunt principala sursa de like-uri, doar ca sa fie amabili si sfarsesc prin a fi ignorati sau exclusi din cercurile de prieteni din cauza frecventei postarii tuturor banalitatilor. De obicei nu inteleg prea bine functionarea fb. Dau si accepta cereri de prietenie oricui li se pare interesant, fara nicio relevanta in socializarea reala;
  • Misticii – cei care bombardeaza fb cu pilde, slogane, citate, poze cu sfinti, scrisorele care trebuie musai distribuite ca sa nu patesti ceva ingrozitor, toate intru proslavirea celor vesnice si atotputernice, indiferent carei religii sau cult apartin. Sunt de obicei virulenti (nici pe departe virali), repetitivi si incerca sa-si faca remarcate postarile cu orice pret;
  • Laudarosii – posteaza orice in ciuda celorlalti. Masini, averi, bijuterii, excursii in locuri exotice, orice nu e la-ndemana altora. Se simt satisfacuti doar cu multe like-uri si comentarii invidioase. Poate fi si o stare subconstienta dar asta nu-i absolva de apartenenta la acest grup. Efectul si rezultatul scontat sunt aceleasi;
  • Frustratii – la ei veti gasi cele mai multe distribuiri, pentru ca nu au capacitatea de a posta ceva din propria experienta, gandire sau activitate dar vor sa fie in randul lumii pentru ca, nu-i asa, lumea buna e pe fb si atunci trebuie ca si pagina lor sa fie completata cu ceva interesant. Si gasim de-a valma, ca intr-un talcioc, orice;
  • Carturarii de fb – inspiratii de moment, care simt nevoia sa impartaseasca ideea geniala care le chinuie talentul si o fac pe zeci de randuri. Munca inutila si iluzorie, pentru ca nici ei nu inteleg corect conceptul de socializare. Vrabiutele socializeaza, ciripesc la gramada intr-o galagie generala iar asta le tine impreuna. Se numesc stol dar din galagia lor colectiva nu se poate niciodata deslusi un singur glas. Degeaba se chinuie inspiratii sa-si astearna pe fb ideile. Le citesc cativa carora le sar in ochi pe fluxul de stiri dar vor trece repede mai departe si le vor uita la fel de repede iar dupa o zi-doua nu le mai vede nimeni, pentru ca fb asa functioneaza, aduce in prim-plan doar ce e nou iar noutatile se succed in ritm alert. Fb nu e un forum. Acolo postarea e vesnic vizibila, mereu abordabila, deschisa dezbaterii. Pe fb comunicarea e himerica, dispare subit. Trebuie sa profiti la maxim de moment;
  • Fanii – categoria asta se explica prin insasi denumirea ei si se intinde in general in trei planuri: muzica, sport si politica. In ultimele doua categorii devin cu usurinta si nevrotici;
  • Moderatii – sunt cei mai castigati dintre toti. Intr-un fel fac parte din categoria celor 15% dar nu-i intereseaza facilitatile fb, nu au nimic de promovat si nici nu au o prezenta constanta pe net. Stiu sa-si mentina cercul de prieteni activ, prin comunicare moderata si la obiect, posteaza doar daca au intr-adevar de spus ceva, distribuie doar ceea ce cred ca este interesant pentru majoritatea prietenilor, neriscand sa-i bombardeze cu banalitati si desuetudini. Moderatii nu sunt dependenti de fb. Pot trai o saptamana fara sa-si verifice pagina si prefera oricand o abordare directa, personala, decat una virtuala.

Tragand linie, fb nu numai ca se adauga tuturor componentelor software care creeaza manii si dependente de calculator (generic), ba chiar le depaseste insumate. Devine principala cauza a dependentei pentru majoritatea consumatorilor de net de pe planeta, fiind cea mai utilizata retea de socializare. In mod cu totul neinteles, romanii (poate si alti nebuni), l-au transformat chiar in instrument de lucru si comunicare a lucrurilor importante. A devenit, aberant, primul (cateodata chiar unicul) spatiu in care se emit comunicate oficiale, se traseaza sarcini de munca, se fac planificari si anunturi de mare importanta pentru grupuri mici, izolate desi, o repet, este o virtualizare himerica, iluzorie, care depersonalizeaza relatiile, creeaza false legaturi si asteptari, propaga informatii neverificate, manipulante, de multe ori false, ducand la rezultate incontrolabile – dependenta, insingurarea, desocializarea reala, depresia.
(“Era pe când nu s-a zarit, / Azi o vedem, si nu e.” Eminescu, La steaua)

facebook-addict

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *